Euro bate lira sterlina - editorial Tradeville afaceri romania

etichete afaceri:
mah  daunele  laptop  acordurile  elaborarea  stiam  initiat  saas  lucrurile  bogat  imbarcare  b  poloneze  prim  sondajul  reflectate  asumarea  fotografiem  distrat  manifeste  crescu  pasaport  mamicadetoatalaudaro  leoyouth  30  nice  conditii  hybrid  arche  mami 

CityMaps
ABC Domenii
SiteMap

Euro bate lira sterlina - editorial Tradeville

sursa: www.smartfinancial.ro
Ascultand comentariile facute de Jean-Claude Trichet cu ocazia anuntului de politica monetara al Bancii Centrale Europene din 3 martie, am realizat ca institutia se pozitiona cu un pas inaintea Bancii Angliei in incercarea de a combate presiunile inflationiste. Era un bun moment pentru a paria pe o apreciere a monedei unice europene in fata lirei sterline.

Ecartul dintre abordarile celor doua banci centrale devine tot mai vizibil, si aceasta observatie depaseste cazul punctual al celor mai recente cifre privind rata inflatiei din Regatul Unit (acestea au indicat marti ca in martie cresterea anualizata a preturilor la nivelul consumatorilor britanici a fost sub asteptari, de 4% fata de 4,4% in februarie).

Pe de o parte, si aici vad primul contrast izbitor cu ceea ce se intampla la Banca Angliei, la nivelul abordarilor monetare ale Bancii Centrale Europene exista claritate. Institutia a oferit primul semnal „hawkish” pe 13 ianuarie, presedintele Trichet a utilizat expresia „vigilenta puternica” pe 3 martie, iar saptamana trecuta Banca Centrala Europeana a livrat prima majorare a dobanzii cheie dupa iulie 2008 lasand deschisa calea unei normalizari monetare suplimentare. Mai mult, un observator familiarizat cu limbajul pseudo-codificat promovat de presedintele Trichet pe parcursul ciclului anterior de normalizare a dobanzilor poate miza pe posibilitatea unei noi ajustari in crestere a ratei cheie in iunie.

Nu exista nicio fisura in mesajul agresiv „hawkish” al Bancii Centrale Europene, desi acest mesaj s-a confruntat recent cu o serie de premise si circumstante teoretic dezinflationiste: criza din Japonia, situatia geopolitica din Orientul Mijlociu si nordul Africii, date macro chineze tot mai modeste, corectii negative importante ale cotatiilor marfurilor.

In schimb, stenograma sedintei de politica monetara a Bancii Angliei din 9 - 10 martie a reiterat faptul ca institutia nu se grabeste sa normalizeze dobanzile. Oficialii bancii centrale britanice au evidentiat semnalele pozitive transmise de estimarile conditiilor economice si ale afacerilor, dar si riscurile percepute pe filiera cheltuielilor de consum si a increderii consumatorilor. In legatura cu cresterea preturilor, institutia estimeaza ca aceasta va depasi 5% pe termen mediu dar si ca o asemenea dinamica nu este sustenabila.
Pe 10 martie, votul a ramas ca si in februarie 6 - 3 in favoarea mentinerii ratei cheie la nivelul minim record de 0,5%. Iar sedinta care va avea loc la inceputul lunii viitoare va fi ultima ocazie cu care Andrew Sentance, unul din cei trei membri care promoveaza o majorare a ratei cheie, va fi prezent.

La cateva ore dupa publicarea stenogramei la care am facut referire, cu ocazia prezentarii bugetului pentru urmatorul an fiscal, mesajul pro-austeritate al guvernului Cameron a sunat la fel de agresiv ca oricand de la castigarea alegerilor in primavara anului trecut. Mesaj sprijinit explicit de guvernatorul Bancii Angliei, Mervyn King.

Cu acelasi prilej, ministrul de finante George Osborne a retrogradat estimarile privind cresterea economica din acest an si din 2012 la 1,7% si 2,5% (fata de 2,1% si respectiv 2,6% potrivit prognozelor anuntate in noiembrie) si a apreciat ca inflatia va ramane intre 4% si 5% pe parcursul acestui an dar se va modera la 2,5% anul viitor.

Chiar daca Banca Angliei ar interpreta o partitura mai „hawkish”, poate Regatul Unit sa-si permita o normalizare a dobanzilor si o politica fiscala restrictiva in acelasi timp?

Zona euro, cel putin, arata ca este posibil. Consolidarea fiscala se intampla deja, in particular la periferiile blocului. Si totusi Banca Centrala Europeana a anuntat deja prima majorare a dobanzii cheie dupa iulie 2008, indicand in acelasi timp disponibilitatea pentru continuarea procesului de normalizare a conditiilor monetare.

Dar determinarea Bancii Centrale Europene de a combate presiuni inflationiste incipiente pare mult mai puternica decat cea a Bancii Angliei. Nu cred ca exista aparitie publica in care presedintele Trichet sa nu evidentieze faptul ca inca de la infiintare Banca Centrala Europeana a reusit sa ancoreze ferm asteptarile inflationiste.

Referinta lipseste din discursurile guvernatorului King. Pe 1 martie, vorbind in fata unei comisii a Trezoreriei, guvernatorul King a afirmat ca majorarea dobanzii cheie din Regatul Unit ar trebui sa marcheze debutul unui proces, nu un eveniment izolat care sa ofere satisfactie pietelor - si deocamdata Banca Angliei nu pare sa fie pregatita pentru un proces.

Contrastul este explicabil. Banca Centrala Europeana este cladita pe fundatia Bundesbank, fiind astfel tributara obsesiei patologice pentru inflatie a Germaniei. Iar acum Germania ofera nu doar imaginea unui reviriment economic remarcabil post-Lehman Brothers, ci si pe cea a unor presiuni inflationiste in crestere.

Dar viziunea Bancii Centrale Europene nu se poate rezuma la Germania, mai ales acum cand zona euro se confrunta cu o criza fara precedent in scurta sa istorie.

Declaratia de principiu pe care Jurgen Stark, un oficial important al institutiei, a facut-o la sfarsitul lunii trecute intr-un editorial semnat in Financial Times („ECB cannot tailor monetary policy for individual countries”; Jurgen Stark; 30 martie) potrivit careia politica monetara a blocului nu poate fi croita pentru a acomoda situatiile particulare ale unor state membre este corecta.

Confruntata insa cu incoerenta generatiei politice Merkel / Sarkozy, Banca Centrala Europeana este obligata sa asume frecvent rolul de „salvator de serviciu”. Si devine tot mai vizibil ca Banca Centrala Europeana incearca sa spliteze politica sa monetara pe doua paliere: unul al abordarilor monetare conventionale (ajustarea dobanzilor) care va fi centrat pe ancorarea asteptarilor inflationiste, si unul al abordarilor neconventionale (facilitatile de lichiditate, cumpararile de bonduri guvernamentale) care va continua sa administreze tensiunile din pietele de bonduri si criza de lichiditate a sistemului bancar.

Cata vreme exista un plus de determinare de partea Bancii Centrale Europene in ceea ce priveste eforturile de combatere a inflatiei, criza datoriilor publice din zona euro nu recidiveaza sever, iar contextul macro-global ramane indicativ pentru cautarea febrila a randamentelor, cred ca moneda unica europeana poate castiga teren suplimentar in fata lirei sterline.



Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
Tradeville S.A.


SSIF Tradeville SA nu face consultanta de investitii si nici recomandari de investitii. Rapoartele prezentate de societate reprezinta simple materiale informative care prezinta in mod obiectiv date despre piete financiare, emitenti si sectoare de activitate. Societatea noastra nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza acestor Rapoarte.

SSIF Tradeville SA nu are interese proprii, de nicio natura, inclusiv financiara si nici nu se afla (societatea, persoanele relevante din cadrul societatii sau orice persoane implicate cu acestea) in situatii de conflict de interese cu emitentii la care se refera Rapoartele. SSIF Tradeville SA a elaborat si implementat in cadrul societatii o Procedura interna pentru evitarea si gestionarea conflictelor de interese; in situatia in care conflictele de interese nu pot fi evitate, acestea vor fi aduse la cunostinta publicului cel tarziu la data furnizarii Rapoartelor. Datele utilizate pentru redactarea Rapoartelor au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu avem nicio garantie privind corectitudinea acestora.

Investitia in instrumente financiare presupune riscuri specifice incluzand fara ca enumerarea sa fie limitativa, fluctuatia preturilor pietei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor si/sau a profiturilor, fluctuatia cursului de schimb. Performantele trecute nu reprezinta garantii ale performantelor viitoare ale instrumentelor financiare.

S.S.I.F. Tradeville S.A., B-ul. Unirii 19, bl. 4B, Bucuresti, Romania tel: (021) 336 93 25, fax: (021) 336 92 33; Autorizata prin Decizia CNVM nr. 398/15.02.2005